Viata noastra de zi cu zi este de fapt viata sociala. Ne programam activitatea zilnica, saptamanala sau lunara in functie de obiectivele sociale pe care le avem. Problema de fond este ca acest tip de viata nu este viata reala. Este doar respiratie. Viata reala presupune traire, simtire, visare, sentiment, eliberarea interiorului. Daca ne desfasuram activitatea fara aceste componente ale vietii reale, atunci de fapt nu traim. Doar respiram, doar trece timpul. Ca sa traim cu adevarat, avem nevoie sa facem ceva pentru a simti. Si asta inseamna acces cat mai des la muzica - ce elibereaza trairea, la film - ce elibereaza trairea si visarea, avem nevoie sa ne accesam spiritual interiorul - prin citirea unor lucruri adanci, prin cugetare - de preferat zilnic - la anumite lucruri profunde, prin meditatie, prin rugaciune. Avem chiar nevoie de a lua contact cu problemele si apasarile oamenilor, cu marile lor bucurii, cu marile lor calitati ca bunatatea, altruismul, iertarea, ajutorul dezinteresat. Cu toate lucrurile frumoase sau triste care impresioneaza, acceseaza si trezesc spiritul. Avem nevoie sa simtim iubire, iar uneori avem nevoie chiar de suferinta. Putini constientizeaza acest aspect esential al vietii.
Din pacate, tot ce tocmai am amintit pare hilar in conditiile sociale actuale. Mai poate oare cineva conectat social sa traiasca in Romania de azi in sensul pe care l-am descris mai sus? E doar o intrebare retorica.
