Politetea sau cheia de aur care deschide toate portile...................

   Etimologic vorbind, cuvantul POLITETE descrie felul de a se purta, de a vorbi in societate, potrivit cerintelor buneicuviinte; amabilitate. [Var. politeta s.f. / < it. politezza, cf. fr.politesse]. 

   Domnilor , considerati ca mai este actual in societatea moderna cuvantul „politete” ?

Considerati ca acest subiect ancestral mai poate fii discutat si mai are valabilitate in societatea contemporana? Sau este „depasit” ?

   Am constatat cu mare tristete ca, in ciuda evolutiei tehnologiei si a stiintei, unii barbati nu sunt intotdeauna politicosi, asa cum ar trebui sa fie.In comportamentul lor este mai multa ’’aparenta’’ de politete decat politete   Am costatat ca multi tineri nici macar nu au o idee exacta despre politete .Multi cred in mod gresit ca ea consta in a fii in ton cu moda , cautand-o in gesturi exterioare.

  Lipsa de politete in comportamentul uman ,nu este cauzata de faptul ca nu ar fi suficiente carti in acest domeniu, ci din faptul ca aceasta nu izvoreste din sufletul omului.

 Cu cat un domn va poseda sentimente mai nobile si mai frumoase, cu atat se va apropia mai mult de adevaratul sens al cuvantului politete ...........„Politetea este moneda care circula in lumea intreaga ” ,afirma Domnul Cervantes !

  Voi afirma si eu (chiar daca nu sunt Cervantes) ca politetea nu este o singura virtute sau calitate .Politetea este un ansamblu fericit de calitati naturale si dobandite, care il fac pe cel ce le poseda, placut, manierat si plin de demnitate.Politetea este expresia unui gentleman in societate si reflexia exterioara a unei munci interioare sustinute de rafinament spiritual.Inseamna cunoasterea acelor legi pline de sens si universal acceptate ce influenteaza convietuirea sociala.

  Domnilor , de azi trebuie sa va luati angajamentul ferm, fata de voi insiva in primul rand si apoi fata de societate si cei apropiati, ca veti lucra fara oprire pentru a desavarsii in interior aceast ansamblu de calitatii extravagante.Este o munca grea, dar dezvoltand simtul autoobservatiei, si cu mult efort, veti ajunge cu siguranta sa emanati in societate acest parfum elegant al politetii.

Cu respect BuBu!

Omule, cunoaste-te pe tine insuti si vei cunoaste Universul si Zeii.............

   Din seria "Marturisiri masculine"  matinale ;)) 

 "Imi place femeia care nu cerseste nimic si stie sa accepte ce i se ofera fara a da inapoi decat un zambet si un amabil "multumesc" , iar asta pentru ca stie ca daca nu va mai primi, poate sa isi ia si singura.Nu devine sclava , ci ramane libera.

  Imi place femeia  care are pentru ca poate , nu pentru ca i s-a dat .....imi place femeia care nu isi verifica din 5 in 5 minute barbatul pentru a se asigura pe ea si ceea ce are ....Dar mai tare imi place femeia care  isi da seama ca daca acesta o lasa pentru alta , el a pierdut"

  Cu asa poveste si o cafea ferbinte sa te tot trezesti dimineata ....O zi cat mai faina si insorita ....multumesc povestitorulu :-* 

   

I don't know.........................

   De ceva timp privesc in jurul meu si vad cupluri si cupluri, si am momente cand ma cuprinde melancolia si in gandul meu imi tot zic ca tot ce as-i  vrea este sa am si eu pe cine sa tin de mana, sa gasesc persoana potrivita pentru mine... sa am pe cine sa iubesc si cui sa-i spun ca imi este cel mai drag.... in acele momente, un sentiment puternic precum melancolia  imi inunda sufletul dandu-mi fiori reci pe sira spinari si intreaga mea fiinta tanjeste dupa acea iubire pe care am mai trait-o decat o data... fiecare fibra striga după acel ceva...imaginatia incepe sa zboare si inima sa ceara..."Vreau sa iubesc"??. 

   De multe ori mi-am pus intrebarea: ”De ce sa iubesc iar ?? Doar ca sa sufar iar?? De ce sa astept?”. De ce sa nu incerc pur si simplu o relatie cu acei  barbati care ma plac?? poate, poate, cine stie…ceva o iesi ...de ce sa astept atat pana sa intanlesc persoana potrivita si poate nici macar nu se merita asteptarea??. 

  In primul rand pentru ca niciodata nu voi fi cu adevarat fericita decat cand voi avea langa mine dragostea adevarata... pentru ca poti  sa ai sute si sute de relatii amagitoare, relatii de umplutura sau relatii care mi se par mie a fi bune...dar niciodata nu ma voi simti implinita... voi ajunge la final sa am inima franta, relatia destramata si increderea zdrobita...

  In al doilea rand pentru ca si eu imi doresc ca sa astept...imi doresc ca undeva, cineva, sa se gandeasca la mine si sa nu-si risipeasca sentimentele si dorintele in alta parte...a-si vrea sa am totul nu? a-si vrea sa am intreaga inima  persoanei iubite, a-si vrea sa o am doar eu si numai eu... daca imi doresc sa fiu asteptata, de ce sa nu astept??

  In al treilea rand, asteptarea pana la urma urmei, uneori este benefica..pot sa ma axez mai mult pe mine, pe caracterul meu, pe viitorul meu si pe ceea ce vreau sa fiu......daca ies dintr-o relatie si intru in alta, cum a-si vrea sa mai stiu cine sunt cu adevarat? cum a-si vrea sa am un viitor stralucit, daca tot ce ma preocupa este cu cine voi avea urmatoarea relatie???

  In al patrulea rand, pentru ca sentimentele nu sunt corzi pe care le intind cum vreau eu..nu pot ca intr-o zi sa iubesc cu ardoare, ca in urmatoarea zi sa iubesti pe altcineva cu aceeasi ardoare...pe cine cred eu atat de prost incat sa inghita o asemenea minciuna???

  In concluzie, de ce sa astept???......pentru ca daca astept stiu ca astept dupa acele sentimente reale si nu dupa amagiri ieftine...pentru ca daca astept, am respect fata de mine si fata de viitoarea persoana iubita...pentru ca si Dumnezeu vrea ca eu sa astept... sper ca asteptarea asta sa imi aduca iubirea adevarata si pura.....