vineri, 1 august 2014

Barbatii-catelusi......................


  Nu as-i putea sa vorbesc in numele altor femei, dar pentru mine, nu a fost niciodata nimic mai demn de dispret decat un barbat care s-a umilit in fata mea. Nu am suportat niciodata "barbatii-catelusi" care mi-au subliniat cat de mizerabila este viata lor fara mine in ea si cum as-i putea schimba eu totul. Fericirea mea nu a depins niciodata de un barbat, poate ca de asta sunt atat de greu de impresionat cu lacrimi si rugaminti. Fiindca, pe cand aveam 15 ani, mama mi-a spus: "Una este sa iubesti o persoana, cu totul altceva este sa nu poti trai fara ea." M-am lovit de multe ori de vorba asta, cand ma asteptam mai putin chiar. Poate ca mi-a gadilat pe moment orgoliul sa ma stiu atat de importanta pentru un barbat, dar niciodata nu m-am putut intoarce la omul care mi-a lasat usa larg deschisa; mi s-a parut ca primesc ceva ce nu merit.

O lectie...........



  Cand ma gandesc la mine, imi spun ca eu nu sunt un om cu pretentii, ci un om cu asteptari...dar, ca orice fiinta un pic mai trantita de viata decat altii, am invatat ca asteptarile nu se-mplinesc niciodata singure, daca nu le sustii.
O lecţie: Daca nu esti dispus sa oferi, invata sa nu ceri nimic la randul tau.. . Iar daca ceri, fii sigur intotdeauna ca poti da la schimb ceva care sa egaleze suficient ce-ai primit. Altfel, va trebui sa-ti asumi bobarnace...

Be right back...................