Lasa ceaiul si adu-mi un pahar de vin...si un umar pe care sa plang...si daca tot te obosesti adu-mi si o alta viata..si un alt trecut....poate unul normal care sa nu mai fiu ranita atat de tare incat la randu-mi sa ranesc persoane nevinovate...ah..si nu ma intreba de ce plang ca nu-ti raspund...ar trebui sa stai o noapte intreaga langa mine si sa ma asculti si tot n-ai intelege de ce imi curg lacrimi ïnvizibile...si de ce am un zambet atat de fals si totusi atat de frumos.........Sa nu te intrebi niciodata de ce ma uit spre cer si incep sa vorbesc ca daca ti-as spune,ai zice ca-s nebuna...Sa nu te uiti in ochii mei incercand sa-mi citesti sufletul...este o biblioteca prea mare si de fapt esenta este ascunsa intr-un singur rand...Iar daca am trecut intamplator prin viata ta chiar si pentru putin timp si ti-am lasat o pata alba, neagra sau gri...uita-ma! Iar daca vreodata iti trec intamplator prin minte,sa nu te gandesti la chipul meu si nici la ochii mei...sa te opresti la primul lucru care iti trece prin minte si sa ma faci sa dispar...stiu,spun prostii.....eu nu sunt cea care ti-a ramas in minte...eu sunt tatuata pe spatele inimii tale,de care nu iti amintesti niciodata,dar totusi sunt acolo...si sunt mai importanta decat toate tatuajele tale vizibile.............adu-mi un pahar de vin si..uita-ma........nu poti? Nici eu...dar asta tu..................nu vei stii niciodata!
