duminică, 25 martie 2018

Lasa cate faci tu mare.....



  Dupa o anumita varsta incepi sa te  schimbi....fiecare are pragul sau , are startul lui .Cred ca al meu s-a produs mult prea devreme , am sarit cateva etape ...ideea este ca mult prea deveme am inceput sa ma maturizez , sa costientizez ceea ce se intampla cu viata mea...Am inceput sa iau lucrurile in serios la o varsta prea tanara.... cand altii ca mine nici nu se desprisesera inca de cuib, eu imi luasem deja zborul ...Atunci parea interesant :libertate, putere de decizie, control asupra lucrurilor...devenea palpitant....Pana la prima lovitura...si a fost grea....mama, ce a mai durut!
  Nici nu stiam cum sa reactionez...am simtit doar ura...multa ura...si in final, cred ca neputinta....Si mi-am zis '' Ce greu este sa fi om mare!''....Atunci am inteles vorbele parintilor...''Lasa ca te faci tu mare si ai sa vezi atunci cum este sa dai de greu!''

sâmbătă, 20 ianuarie 2018

Fara suflet .......



   Nu ma mai afecteaza nimic din ce spun ceilalti despre mine.De ce sunt aroganta? Stiu ce pot! Stiu ce vreau! Stiu ce am! Am devenit asa cand am vazut ca multi dintre oamenii din jurul meu nu valoreaza nimic! Acum ceva timp credeam ca toleranta este cheia si ca doar asa pot deveni un om mai bun. Habar nu am de ce, cred ca incepusem sa cred in zen si alte lucruri. M-am vindecat rapid si am inceput sa construiesc bariere. Daca nu stiati, prostia este molipsitoare si lipsa de bun simt este daunatoare. Un om cu un creier mai mare decat mediul pe economie mi-a spus:"Trebuie sa le arati oamenilor unde le este locul,altfel ti se urca in cap". N-am atatea degete la o mana sa le arat, dar sunt suficient de puternica sa exclud din viata mea o anumita categorie de oameni. Nu accept lectii de moralitate de la tarfe, lectii de conduita de la mitocani si lectii de onoare de la ipocriti. Nu accept sa fiu criticata de femei care isi vand sufletul pe bani, sau de barbati intretinuti, personaje care nu sunt in stare sa isi scrie corect morfologic numele de familie. Imi plac oamenii sinceri si astept sa ii cunosc, restul sunt cantitati neglijabile!

duminică, 24 decembrie 2017

Draga Mos Craciun,


  Cred ca a sosit timpul sa iti scriu si eu....Nu stiu ce ar trebui sa iti cer prima data...poate ca sunt prea multe lucruri care imi vin in minte.Te.as ruga  sa stergi lacrimile de pe chipurile brazdate de ani ale parintilor si bunicilor care isi atintesc privirea spre ulite , asteptand sa vina acasa cei pe care ii pastreaza in inima....Iti mai cer sa incalzesti inimile tuturor oamenilor care m.au ranit in acest an, sa le soptesti ca i.am iertat si ca i.as imbratisa oricand .
   Spre final, iti spun Mosule cu regret , si te tog sa ma ierti ca nu imi mai lipesc nasucul de geam inconjurat de luminite ca sa te astept. Sa ma ierti ca nu imi mai doresc dulciuri si jucarii....acum vreau oameni care sa ma sprijine si sa ma iubeasca.....Ma uit pe geam si imi doresc pace, iubire, sanatate si liniste in suflet.
    Sa ma ierti ca am crescut, Mosule!