Fii pregatit sa joci ca la carte...........

".....Cel mai bun barbat din viata unei femei este barbatul potrivit. Potrivit cu grija in minte si in inima.Asemenea ultimei piese de puzzle cautate prin inconstient. Iar daca bucatica nu se potriveste, vom cauta altele.Neinjumatatite..........vom cauta intregul......si il vom integra.....in fiinta.Precum un cantec al sufletului ce plange dupa ultimul refren pierdut printre stofe.Cel mai bun barbat din viata unei femei este urmatorul..... sau poate ca nu.Atunci cand primul s-a jucat cu mintea ei iar ultimul nu i-a atins inima.....caci inima unei femei se cade a fi atinsa cu precizia chirurgicala a celui care tinteste cu varful vorbelor, trairi, emotii…sentimente......ca mai apoi sa le transforme in fapte.Cel mai bun barbat este cel care te iubeste. .....nu doar in zilele cu sot sau cu mult soare.....ci si in iernile in care zilele impare isi cauta frenetic, perechea..........Iubirea este jocul oamenilor inteligenti, jocul oamenilor care recurg la tot felul de tactici pentru a-si putea negocia sentimentele si pentru a putea obtine ceea ce isi doresc.......iar atunci cand ambii parteneri obtin ceea ce isi propun, jocul este unul autentic. Iubirea este jocul schimburilor.......... al schimburilor de inimi si, mai mult decat atat, al contopirii celor doua in etern. Este un schimb de lumi si o impreunare nevinovata si perfecta a celor doi complici.........sa fii complice la fericirea celuilalt este un sentiment sublim. Pentru ca in jocul iubirii, fericirea este punctul in care ambii parteneri se unesc asemenea picaturilor de ploaie ce nu au atins inca pamantul aspru si vechi.Sa fii partas la jocul dragostei este un privilegiu..........un privilegiu pe care trebuie sa il castigi.....iar daca l-ai castigat, fii pregatit sa joci ca la carte....."

Dragostea sa ramana .....

......Oamenii si vremurile s-au schimbat enorm. Oamenii au uitat ceea ce conteaza cu adevarat. Dar, cel mai important, oamenii s-au uitat pe ei. Au uitat sa se mai indragosteasca. De ei insisi si de ceilalti. Iubirea a devenit un „lux”. Luxul celor puternici si care inca mai spera in frumos.In ziua de azi nu mai este „cool” sa iubesti. La fel cum nu mai este deloc „cool” sa fii iubit. E mult mai cool sa primesti. Nu o floare, ci o poseta. Nu un zambet sincer, ci o invitatie in Mall-ul aglomerat si plin de fite mondene.In ziua de azi, va  placeti mai mult pe Facebook decat in Realitate. Va aruncati cuvinte mari si dulci, fara a cantari greutatea lor in inima celuilalt.Unii nici nu mai apucă sa se intalneasca. Desi, s-au adorat atat de mult in poze si cuvinte alese. In ziua de azi, Romantismul este dat la schimb atat de usor cu placerile de moment.Totul este acum o graba. Un test gratuit. Momentele frumoase sunt invaluite in scepticism, in teama, in asteptare. Ne asteptăm unul pe celalalt, grabindu-ne. Avem tendința de a cauta defectele celuilalt, de a stărui asupra lor și de a le scoate in evidenta, fara a lua in considerare calitatile omului de care am putea sa ne indragostim!Suntem prinsi intr-un joc reciproc al Asteptarilor si uitam sa mai credem in vorbe pentru a mai ajunge sa vedem Fapte.Suntem fascinati de misterul persoanei de langa noi insa, in acelasi timp, speriati de o crunta dezamagire iminenta.Nu ne deschidem suficient pentru a nu parea vulnerabili. Si atunci devenim invulnerabili. Invulnerabili Iubirii, deschiderii catre celalalt.…Ajungem sa ratam sanse, Oameni, intalniri, Trairi, Emotii.…Doar pentru ca ne este teama sa ne indragostim! Sa lasam Dragostea sa hotarasca !....."

Lasa cate faci tu mare.....

  Dupa o anumita varsta incepi sa te  schimbi....fiecare are pragul sau , are startul lui .Cred ca al meu s-a produs mult prea devreme , am sarit cateva etape ...ideea este ca mult prea deveme am inceput sa ma maturizez , sa costientizez ceea ce se intampla cu viata mea...Am inceput sa iau lucrurile in serios la o varsta prea tanara.... cand altii ca mine nici nu se desprisesera inca de cuib, eu imi luasem deja zborul ...Atunci parea interesant :libertate, putere de decizie, control asupra lucrurilor...devenea palpitant....Pana la prima lovitura...si a fost grea....mama, ce a mai durut!

  Nici nu stiam cum sa reactionez...am simtit doar ura...multa ura...si in final, cred ca neputinta....Si mi-am zis '' Ce greu este sa fi om mare!''....Atunci am inteles vorbele parintilor...''Lasa ca te faci tu mare si ai sa vezi atunci cum este sa dai de greu!''