Hai sa ne prefacem ca nu stim cat de mult insemnam unul pentru altul. Ca nu ni se par zilele mai lungi, noptile si mai lungi. Ca nu ne gandim de fiecare data cand avem putin timp liber, la ce face celalalt.......Ca nu ne este dor. Acel dor care ne da senzatia ca vrem sa iesim din corpuri, pentru a ne imbratisa cu sufletele. Ca nu am simtit cum lumea se prabuseste in jurul nostru, atunci cand am crezut ca ne-am pierdut unul pe altul........Ca nu ne iubim. Acea iubire matura, profunda, sincera, care a trecut peste orice bariere posibile, si ne-a invadat inimile. Nu, sa ne prefacem ca nu o simtim...............Ca nu ne prabusim putin cate putin de fiecare data cand ne vedem cu alta persoana, careia ii dorim lucruri numai “de bine”............Ca oriunde am incerca sa fugim, oricat de departe, tot ne intoarcem in singurul loc in care ne dorim. La noi doi........Ca nu ne sperie gandul ca unul din noi va trece peste si ca s-ar putea sa dispara din viata noastra.
Sa ne prefacem ca nu ne uitam cateodata la fotografiile cu noi, minute in sir, dorind sa le scoatem din calculator si sa le imprimam in inima.......Ca o data cu trecerea timpului o sa devina mai usor, si ca poate o sa ne uitam. De tot.
Sa pretindem ca am trecut peste si ca nu ne mai leaga nimic. Ca nu ne-am intrebat niciodata cum se simte atingerea mainii tale, parfumul tau, imbratisarea ta.
Sa ne prefacem ca nu ne-am pus prenumele alaturi de numele de familie a celuilalt. Si ca nu am zambit atunci cand am facut-o. Si ca niciodata nu ne-am imaginat copiii pe care i-am avea impreuna, de la fetita talentata cu zambetul meu si micutul cu falcute si cu ochii tai.
Hai sa ne prefacem ca poate exista un “eu” si un “tu”, desi amandoi stim ca “noi” este singurul pronume care ne defineste.......Sa ne prefacem ca putem trai unul fara altul...... Desi amandoi stim adevarul.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu