joi, 2 aprilie 2015

Va iubesc cel mai mult!............




  Nu iti poti alege familia, dar cu siguranta ajungi in viata sa iti dai seama ca de fapt nici nu ai vrea sa fi avut puterea asta , de a-ti alege singur propria familie , pentru ca cea pe care o ai este pur si simplu cea potrivita pentru tine. Unii nu au sansa la o familie a lor , iar de cele mai multe ori avem tendinta de a spune “ Sa-si cumpere”. Ei bine, familia se poate cumpara in ziua de astazi probabil, dar cheia sta in fericire…iar fericirea nu reprezinta ceva ce poti cumpara. Poti locui intr-un palat invaluit in matase, cu zeci de oameni in jurul tau care iti fac toate poftele, avand cele mai spectaculoase tinute , dar le ai degeaba atunci cand nu poti sa te bucuri de ele alaturi de cineva drag. Persoanele nu pot fi inlocuite in adancul sufletului de lucruri niciodata….niciodata …iar la randul ei familia nu poate fi inlocuita niciodata de absolut nimic, nici macar de prieteni.
 Datorita familiei am devenit ceea ce sunt , deoarece in interiorul ei mi-am format cele mai importante structuri: politetea, punctualitatea, cei 7 ani de acasa, ordinea, grija fata de cei dragi, rabdarea , demnitatea, iar ultima dar nu cea din urma, iertarea. Prin urmare parintii mei si-au atins telul.Pot spune ca sunt pana la luna si inapoi de multumita pentru toata munca lor. Ei sunt singurii care nu au uitat niciodata de ziua mea, ei sunt singurii care stiu toate problemele, toate suferintele, toate zilele fericite prin care am trecut, ei sunt singurii care o sa ma ierte la nesfarsit oricat de neastamparata si insuportabila as fi…doar ei.
 Spune-mi tu mie cand ai o problema, cand dai peste un obstacol, cand castigi un concurs, cand promovezi un examen, cand primesti confirmarea de angajare, cand esti acceptat intr-o institutie, cand te-ai indragostit pentru prima data, cand esti departe, cand razi, cand plangi …spune-mi la cine iti fuge gandul prima data? Pe cine suni? La cine te intorci? Sunt convinsa ca gandul tau ia primul tren spre casa, pentru ca dupa cum se zice :”Nicaieri nu este ca acasa”, iar cand spunem " acasa ", nu ne gandim la casa propriu zisa , deoarece “acasa” pentru noi este familia. La ea se refera acel “acasa”, pentru ca pana la urma nu ne este dor de cei patru pereti intre care stam , ci de cei alaturi de care stam intre cei patru pereti.

P.S. Dor de tine...........!

Un comentariu: