Daca m.ar intreba cineva in acest moment ce ma nemultumeste la viata mea sau ce simt ca imi lipseste as-i raspunde scurt si sec: EU INSAMI. Cum vine asta? Asa bine. Imi lipseste EU-ul meu linistit si calm, rabdator si intelegator pe care l.am pierdut nu stiu cand si nici nu stiu unde si in nu stiu ce conditii. Imi este dor de omul spontan care obisnuiam sa fiu, om care a fost inlocuit de cineva pe care nu il mai recunosc, cineva mereu stresat si obosit. Timpul liber s.a transformat in timp pentru zacut si pentru singuratate, caci am ajuns sa prefer singuratatea in locul oamenilor in speranta ca imi voi regasi veselia si pofta de viata in liniste absoluta.
Oamenii din jurul meu au in permanenta asteptari , critici si nemultumiri.Iar eu? Cu mine cand ramane? Cine imi vindeca sufletul de fiecare data cand este calcat in picioare? Cine sufera in locul meu? Cine se lupta pentru mine? Tot eu. Cu fiecare noua lupta mai pierd cate un pic din mine.Si am obosit.
Nu ma mai recunosc..... si ma vreau inapoi.........
:( Sper sa gasesti pe cineva!
RăspundețiȘtergereDar nu caut pe nimeni :))
ȘtergereAm inteles. Deci vorbesti de dragoste, dar nu cauti pe nimeni. Am inteles..
RăspundețiȘtergereNu caut.......astept sa vina
Ștergere