Daca oamenii de care imi este dor mi-ar patrunde in suflet si ar vedea cat de tare imi lipsesc, cred ca ar ramane uimiti. Ar ramane uimiti pentru ca desi ei stiu ca le duc dorul, nu cred ca stiu si la ce intensitate simt totul. Sunt seri cand fara sa vreau vin peste mine acele amintiri care imi sunt atat de dragi si dintr-o data am senzatia ca ma sufoc. De dor. Este greu sa traiesti cu acest sentiment. Cel putin pentru mine. Pentru ca el nu dispare. Ramane si se intensifica... din ce in ce mai tare. Iar cand se potoleste putin, are grija viata sa-l faca din nou cum era. Si daca sunt doruri pe care le mai poti usura, sunt altele care nu au alinare... Ei, acelea sunt cele mai greu de purtat............Si ce este mai rau?............. ca fiecare om are cel putin un astfel de dor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu