Saruturile blande pe frunte, mangaiatul pe par, tinutul in brate in tacere. Eu cred ca asta inseamna cu adevarat intimitatea. Cred ca prin asta se manifesta de fapt, dragostea. Prin aceste gesturi extrem de marunte, dar cu o incarcatura emotionala fara masura.
Modul in care te priveste si in care il privesti, modul in care iti zambeste si modul in care ii zambesti, felul lui de a te tine in brate, saruturile acelea delicate pe frunte sau cele jucause, pe nas. Zilele in care ii povestesti verzi si uscate, stand cuibarita cu capul pe umarul lui, iar el te asculta cu rabdare si serile in care te mangaie pe par pana adormi.
Clipele in care poti plange in bratele lui fara sa te simti vulnerabila, caci doar acolo iti gasesti pacea si puterea. Spuneti-mi ca gresesc, dar eu asta numesc intimitate. Nu noptile pasionale de amor nebun, ci aceste clipe aparent neinsemnate, in care simti cu adevarat ca te topesti in sufletul celuilalt. Atunci simti ca lumea s-a redus intr-adevar doar la voi doi si ca nu mai conteaza nimic altceva decat acele momente furate timpului.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu